Venezuela in timpul lui Hugo Chavez

Continuarea interviului cu Daniel Olteanu Electronic Officer pe vase de croaziera.

Dan Cioca (DC): Iata ca facem un salt in spatiu si timp si ne povestesti despre Venezuela !

Daniel Olteanu (DO): Datorita faptului ca zilele acestea se comenteaza despre disparitia lui Hugo Chavez, m-am hotarat sa povestesc despre aceasta tara pe care am vizitat-o chiar la sfarsitul anului 2012 si sa impartasesc cateva impresii personale despre Venezuela si populatia acestei tari.

(DC): Pt inceput sa ne spui citeva cuvinte despre Venezuela.

harta_venezuela(DO): Este situata in nordul Americii de Sud in jurul meridianului de 12gr. N si are iesire la Marea Caraibelor. Clima Venezuelei este tropicala, temperaturile  fiind in jurul a 30 de grade celsius. Ajungeam saptamanal in Venezuela, dar niciodata nu am prins ploaie sau vreme rea, marea fiind ca in palma, de un albastru intens, contrastul marii cu verdele muntilor si albastrul cerului facand ca peisajul sa fie spectaculos.

Interesant este faptul ca in Venezuela timpul local este diferit fata de majoritatea zonelor lumii fiind GMT-4,30h ceea ce inseamna ca este decalat cu patru ore si jumatate fata de marea majoritate a fuselor orare care sunt decalate cu diviziuni de ore, nu de jumatate de ora.

Desi Venezuela are resurse  petroliere importante (industria, agricultura si resursele au fost nationalizate la inceputul anilor ’90 in timpul revoltiei Bolivariene) si abunda de vegetatie, fiind una din cele mai importante tari exportatoare de cacao, cafea, fructe exotice, benzina este foarte ieftina (cel mai scazut pret din lume) saracia in care traieste poporul venezuelean este foarte accentuata. Manipularea populatiei prin mass-media si prin propaganda totalitara face posibila aparitia la tv in toata lumea a imaginilor cu cortegiul imens ce insoteste pe ultimul drum pe conducatorul iubit.

Moneda locala se numeste Bolivar si pe bancnote am vazut ca denumirea completa a tarii este Republica Bolivariana de Venezuela:

 

(DC): In ce port ai ajuns ?

(DO): Singurul port  in care am ajuns este La Guaira, un oras situat cam la o ora distanta  cu autocarul de capitala tarii Caracas (sunt numai 30km). De obicei sunt curios sa vad inca din largul marii cum apare tarmul zonei pe care urmeaza sa o vizitam asa ca despre relieful zonei La Guaira nu se poate spune decat ca e impresionant!

Portul este situata chiar la poalele unui lant muntos destul de inalt care porneste direct din mare la poalele caruia se desfasoara oasul propriu-zis constructiile fiind un amestec multicolor de blocuri inalte intretesute cu constructii tip ,,favelas”. Infrastructura rutiera este foarte dezvoltata, se pot vedea autostrazi chiar pe malul marii, in dreapta portului fiind aeroportul international “La Guaira” care are pistele de aterizare ce iti dau impresia ca pleaca din mare. Tot acest amalgam de constructii este situat pe fondul verde al muntilor, vegetatia fiind una luxurianta. Se pot observa bananieri, cocotieri, arbori de cacao, arbori incarcati de flori multicolore si vegetatie specifica junglei.

Dar toate aceste lucruri interesante sunt puse cumva in umbra imediat ce vaporul este tras la cheu prim imaginea pe care ti-o confera multitudinea de militieni si soldati inamati pana in dinti si cu caini-lup in dotare, care apar pe mal ca sa intampine nava. Indata ce formalitatile de amarare sunt indeplinite, autoritatile de emigrare isi fac prezenta la bordul navei si se instaleaza in gangway, toti in uniforme militare afisand o mima incordata si crispata, neavand chef de glume.

(DC): De cite ori ai coborit pe uscat in Venezuela ?

(DO): Am coborat de doua ori in Venezuela, o data in La Guaira si a doua oara intr-o excursie organizata la Caracas.

In La Guaira am plecat impreuna cu cativa colegi ca sa vizitam imprejurimile portului si sa facem ceva cumparaturi, desi am fost avertizati ca nu este o idee foarte buna sa plecam singuri. Orasul este interesant, cladirile amestecate: cladiri vechi, coloniale, si zgarie-nori si los barrios, toate colorate formand un amalgam pitoresc. Peste tot sunt bannere cu diferite simboluri ale regimului totalitar din aceasta tara si cu sloganuri ale liderului si statui infatisand miscarea bolivariana. Nimeni nu da mare atentie la curatenie in cartierele marginase, care in Venezuela sunt denumite ,,los barrios”, se pot vedea adevarate rauri de gunoaie, ele incepand cam de la jumatatea muntelui “Avila” si terminandu-se in mare. Cam doua milioane de oameni locuiesc in ” los barrios”. Majoritate nu au apa curenta sau energie electrica, putand fi admitrate tot felul de butoaie si recipiente din plastic care atarna peste tot. Am inteles ca singurul care a fost preocupat de soarta acestor oameni a fost Hugho Chavez, care a si incercat pavarea acestor cartiere si alimentarea cu apa curenta. Mi s-a relatat ca din cauza ploilor cazute  in averse au avut loc alunecari de teren si cartiere intregi au fost surpate in mare, aceste calamiati ducand la pierderi mari de vieti omenesti.

Am incercat sa facem ceva cumparaturi, dar produsele pe care le-am gasit prin apropierea portului erau indoielnice si de productie autohtona. Am vrut ca sa gasim un restaurant mai de soi ca sa mancam, dar nu am gasit decat carciumi murdare, asa ca ne-am lasat pagubasi.

(DC): Cum a fost la Caracas ?

(DO): Excursia in  Caracas a fost organizata in ziua de Craciun (25.12.2012), am plecat cu autobuzul pe la 11 dimineata. Dupa un drum de aproape o ora pe o autostrada prin jungla  am ajuns in capitala  Venezuelei. Ce se poate observa este arhitectura acestui oras care abunda de zgarie nori, infrastructura rutiera fiind foarte buna. Am vizitat un parc central care era plin de vegetatie specifica zonei prin arbori am vazut veverite negre si iguane. Papagali Ara, colorati in verde si albastru  zburau si se certau peste tot. Am vizitat o catedrala foarte frumoasa,  avea ceva in arhitectura care aducea cu Sagrada Familia din Barcelona. Nu am putut face shopping datorita faptului ca mall-urile (care erau imense si destul de numeroase) erau inchise. Desi marile firme din lumea modei erau prezente, produsele acestora sunt prohibitive pentru omul de rand aceasta tara avand peste 20 de milioane de locuitori la limita existentei (din aproape 29 de milioane).

Am discutat cu ghida grupului care mi-a spus ca in pofida varstei (cred ca avea undeva spre 50 de ani) se gandeste incontinuu la fuga din tara si la scaparea de cosmarul pe care il traieste aici. In Caracas, mai mult ca in La Guaira, simbolurile Revolutiei Bolivariene erau peste tot, sloganurile  lui Hugho Chavez pot fi vazute peste tot; acest lucru m-a intors in timp si am trait un sentiment pe care il aveam pe vremea regimului totalitar din Romania.

Iata mai jos citeva imagini realizate in La Guaira si in Caracas:

This slideshow requires JavaScript.

Va urma

Toate articolele din seria Calatorii pe mare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *